ULTIMA NOAPTE ÎN PIPERA. Becali a plecat pe furiș în arest, uitând să-l sponsorizeze pe Ambrozie, viitorul președinte al României

În mixtura de mașini de peste cincizeci de mii de euro și praful de țară de pe ulițe, care face din Pipera cel mai de lux sat din România, gardul conacului unde locuiește George Becali și familia sa era păzit doar de o mare de ziariști și de vreo trei-patru băieți categoria muscă de la „Zimbrul”, firmă de pază și protecție.

În noaptea cea mai tristă a finanțatorului Stelei, înainte de plecarea în arest, nici țipenie din miile de sărăntoci pe care i-a scos din foame nu a venit să-l vadă pe latifundiarul Piperei. A venit însă Ambrozie, care și-a scris febril ultima dorință către Gigi Becali, pe un plic cu acte: o sponsorizare pentru partidul său inexistent, care va prelua în curând puterea în România, cu oameni bine pregătiți militar. S-a semnat „singurul care te iubește”. N-a fost să fie. Becali a plecat pe furiș, nevăzut de nimeni, pe o ieșire secundară care dă în câmpul Piperei.

Ironia sorții a făcut ca MM Stoica, cel căruia Becali îi promitea deunăzi un loc de muncă la serele sale cu roșii, ca deținut pe calea reabilitării, în „dosarul Transferurilor”, să fie cel care l-a petrecut pe Gigi pe drumul spre arest, alături de dinamovistul Cristi Borcea. Pe poarta lui Becali au mai intrat vărul Giovanni și câțiva dintre bătrânii machidoni ai Piperei.

„A venit acasă, și-a pupat fetele, și-a pupat soția, mândru, demn. Important e ce le-a spus fetelor și nevestei: să meargă în fiecare duminică la biserică„, a ținut steagul sus Giovanni Becali, fandând printre întrebările despre lacrimi, dureri și sentimente lansate la tir automat de câteva reporterițe.

„Respect munca voastră, dar nu-l mai așteptați aici că stați degeaba. Gigi a plecat, căutați-l la penitenciar, la arest”, a mai adăugat serios Giovanni. Nu l-a crezut nimeni. Toată lumea aștepta o ieșire triumfală în decor, războinică și luminoasă așa cum a obișnuit Gigi Becali televiziunile.

Foto: Alexandru Hojda // Mediafax

Ambrozie, viitorul lider al României: „Mâine, poimâine îi bag pe toți în buzunar. Tu ai o funcție asigurată”

Sprijinit de gardul lui Becali, printre reporteri, Ambrozie Suciu scria de zor cu pixul pe un plic, mare, de tipar: „Am o mare rugăminte – să sponsorizezi cel mai nou și mai mare partid. Ambrozie, singurul care te iubește„.

Simte spionajul peste umăr și se întoarce zâmbitor. „Am nevoie de o sponsorizare, poate să mă sponsorizeze cineva din familia lui dacă el intră la închisoare. E un partid de centru-dreapta, cel mai mare, care să se lupte cu toți ăștia. Vă dați seama că e nevoie de bani, pentru toți oamenii ăia care vor sta la mese să strângă semnături pentru membrii de partid. Și pentru mașinile care mă vor duce pe mine să dau interviuri la televiziuni„, are planul făcut Ambrozie.

Partidul iese pe piață pe 3 iunie, e sigur Ambrozie. Dacă nu îi dă niciun Becali bani? „Oricum domnul Becali era opțiunea a doua, am un alt om care îl bate la pregătire (se bate cu mâna pe epoleții imaginari de pe umăr) și care dă banii”.

Numele partidului lui Ambrozie e încă secret, dar începe cu Pace. La o căutare pe Google, afli ușor că proiectul măreț a mai fost odată lansat în devălmășeala din Piața Universității, din 2012. Marca înregistrată de Ambrozie Suciu se chema Partidul pentru Pace, Lumină, Credință, Dreptate și Construcția României.

„Vreau să luptăm pentru pace, vreau să preiau puterea. Am oameni bine pregătiți militar lângă mine, vreau să întăresc rolul Armatei. Mâine, poimâine îi bag pe toți ăștia care conduc acum în buzunar, cu pregătirea mea de politruc… politician. Tu ai o funcție asigurată, te-am văzut că ești un om al uniformei, nu trebuie să-mi zici„, zâmbește conspirativ Ambrozie Suciu. Așa se nasc viitorii consultanți și politicieni. La un gard, la o poartă, la un ceas de seară.

Sfatul bătrânilor, la Buggy Bar

Foto: Alexandru Hojda // Mediafax

Cu un loc asigurat în noua dictatură luminată a lui Ambrozie Suciu, ne îndreptăm către terasa Buggy Bar, unde Giovanni Becali și bătrânii machedoni care îl vizitaseră pe Gigi Becali trăseseră la umbră, să bea o apă rece. Triști imenșii bodyguarzi ai lui Gigi, triști firavii bătrâni machidoni, toți la aceeași masă.

„A fost condamnat degeaba. Nu a făcut nimic. Am vorbit cu el în casă, era bine. Surorii lui i s-a făcut un pic rău”, izbucnește bătrânul Gică, în timp ce altul îl trage de mână furios: „Taci, măi Gică, nu mai spune nimic”.

Cineva îi ia rapid paharul de apă din față lui Giovanni, să nu interpreteze ziariștii că stă la băut. După ce a dărâmat ca berbecul un cameraman, zilele trecute la procesul „Transferurilor”, vărul lui Becali e băiat de gașcă cu presa: „Măi, nici aici nu mă lăsați? V-am spus că a plecat, ce mai așteptați?”.

La scurt timp, vestea că pâinea cea de toate zilele a televiziunilor, Gigi Becali, le-a tras clapă de data aceasta a ajuns și în Pipera. Gigi era pe drumul spre arestul Capitalei. Cam tot atunci, Victor Becali, celălalt văr scăpat de închisoare în aceeași zi cu Giovanni, a apărut de pe o uliță, certând o echipă de televiziune că i-au blocat drumul către casă cu un car de transmisiuni.

Reflectoarele de pe gazonul din fața conacului Becali s-au stins încet-încet. Din senin, Buick-ul cu număr american de înmatriculare „Reghe” a tras la poarta lui Gigi. Tensionată, Anamaria Prodan le-a făcut semn „zimbrilor” de pază să deschidă porțile, să-i facă loc. Nici urmă de Reghe, în jeep. În curând, ca și pentru Ambrozie Suciu, Gigi Becali va deveni și pentru stelistul Reghe doar o a doua opțiune.